Cea mai vestică ramură românească sunt istroromânii (numiţi şi rumâri, vlaşi sau ciribiri). Ei locuiesc în vestul Croaţiei (peninsula Istria), numărul lor fiind estimat la 1.500-3.000. Se presupune că provin din zonele Crişana, Maramureş şi Banat, datorită unor particularităţi ale limbii lor. Dialectul istroromân are 2 graiuri : de nord (Jeiăni) şi de sud( valea râului Raşa). În ultimul secol, numărul vorbitorilor ajungea la peste 10.000, dar a scăzut dramatic, grupul fiind ameninţat cu dispariţia.
Istroromânii sunt concentraţi în 8 localităţi din Croaţia (Jeiăni, Şuşneviţă, Bârda, Sucodru, Nosela, Costerceani, Letai, Zankovci) şi 2 din Slovenia (Golac şi Polijane). Unele surse susţin că şi alte localităţi cuprind vorbitori de istroromână (Dolinşcina, Draga, Drajina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi), iar în trecut erau mult mai multe.
În 1896, Teodor Burada publica o listă de 114 localităţi din Istria care mai păstrau caracteristici etnice româneşti. Istoricul italian Irineo della Croce scria în 1698 că istroromânii aveau “o limbă proprie, similară limbii române, şi se numesc în propria limbă, rumeri” şi că locuiau lângă Trieste, la Opicina, Trebaciano şi Gropado. Până în secolul XIX, istroromânii se găseau în număr mare pe insulele Veglia/Krk şi Cherso/Cres din Marea Adriatică, astăzi fiind complet asimilaţi.
Diaspora istroromână are membri în Trieste (Italia), New York, Canada, Australia, Noua Zeelandă. Numărul vorbitorilor de istroromână scade alarmant, ei fiind într-un stadiu avansat de deznaţionalizare.
Printre personalităţile istroromâne îi menţionăm pe Andrei Glavina (pedagog şi lingvist), savantul Nicolae Tesla (Teslea), teologul protestant Mathias Flach (Matei Vlăhici), colaborator al lui Martin Luther.
În 1994, Corrado Clănaţ a înfiinţat Asociaţia Culturală Istroromână “Andrei Glavina”, care editează revista Scrisore către fraţ rumeri. În ultimii ani s-au înfiinţat mai multe asociaţii culturale istroromâne, cum ar fi Soboru lu istro-rumeri (Uniunea Istroromânilor) – 1995 şi Asociaţia Democratică a Românilor din Croaţia.
UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea roşie a limbilor în pericol. Guvernul croat a declarat graiurile istroromâne drept bun cultural nematerial, însă măsurile concrete se lasă încă aşteptate…
